Îşi aştepta cu groază sfârşitul. Ştia că, inevitabil, se va întâmpla. Stătea de ceva timp în celula aceea umedă şi, uneori, insalubră. Văzuse, de-a lungul timpului, cum cei cu care împărţea acea încăpere fuseseră luaţi cu forţa şi nu se mai întorseseră. Rând pe rând, cei care îi erau dragi plecaseră pe un drum fără întoarcere. Cei care erau mai bătrâni îl preveniseră că timpul i se va scurge şi va fi smuls fără milă şi viaţa, aşa cum o ştia, se va încheia. Trăise multe în scurta-i existenţă. Trecuse cu bine peste situaţii în care umezeala devenise insuportabilă, dar şi peste momente de uscăciune deşertică. Pentru că era mic, scăpase de periodicele intervenţii ale omului rău care îi voia exterminaţi. Fusese, de mai multe ori, la un pas de moarte. Trecuse la doar câţiva milimetri de un sfârşit prematur, însă ştia că norocul nu va mai fi de partea sa. Dimineaţa era cel mai greu. Atunci erau aleşi cei care trebuiau sacrificaţi. Se simţea ca un condamnat la moarte, un condamnat care nu ştie când Doamna cu coasa îi va cânta marşul funebru. Vârsta fragedă şi statura îi fuseseră scut, dar doar pentru un timp. Acum, însă, crescuse şi timpul său se scurgea ca nisipul într-o clepsidră. O lumină îi tulbură gândurile. Se uită în jurul lui şi realiză că nenorocirea este aproape. Rămăsese cel mai mare şi cel mai solid din încăpere. Astăzi trebuia să se întâmple. Se prinse cât putu de bine de podeaua celulei. Spuse rapid o rugăciune şi se simţi împăcat cu soarta. Scânteierea metalică trecu extrem de aproape. A crezut că a scăpat, dar instrumentul de tortură era tot acolo. Parcă simţea rânjetul hâd al omului care îl voia eliminat. Era doar o iluzie. Nu avea cum să scape. Simţi pe toată suprafaţa corpului răceala metalului şi îşi dădu seama. Viaţa se oprea aici. Cu un ultim efort, se opinti şi încercă să reziste, dar era peste puterile sale. Se simţi tras din locul în care îşi petrecuse toată viaţa. Văzu o lumină, chipul asasinului său, apoi totul deveni negru. Întunericul preluase controlul. Era încă un fir de păr din nas care îşi găsise sfârşitul.
- Umorul feminin – exem… by echidistant
- Cum să te laşi de fumat înt… by echidistant
Ajunsese să fumeze două pachete de ţigări pe zi. Se trezea dimineaţa şi, cu ochii închişi, căuta ţigările pe noptieră. Nu se dădea jos din pat până nu fuma măcar două. Hotărâse că este prea mult. Sănătatea şi banii erau cele două lucruri afectate serios de viciul său. Ştia că trebuie să renunţe. Nu avea însă[…]
- Ţi se poate întâmpla şi ţie… by echidistant
Îşi aştepta cu groază sfârşitul. Ştia că, inevitabil, se va întâmpla. Stătea de ceva timp în celula aceea umedă şi, uneori, insalubră. Văzuse, de-a lungul timpului, cum cei cu care împărţea acea încăpere fuseseră luaţi cu forţa şi nu se mai întorseseră. Rând pe rând, cei care îi erau dragi plecaseră pe un drum fără[…]
- Un mail pierdut by echidistant
Bărbatul privea atent la monitor şi îşi mângâia pletele blonde. Cărţile se succedau cu repeziciune pe ecran, dar rezultatul nu părea să-l mulţumească. “-Ah, nu valet! Am destui, dă-mi un popă sau o damă! Al nabii Solitaire! Tehnologia asta ar trebui să asculte de un domnitor ca mine”, exclamă bărbatul. O bătaie violentă în uşă[…]
- Cum să furi o pisică moartă by echidistant
Ăsta e caz real. Pare banc, dar e o întâmplare petrecută, dacă nu mă înşel, vara trecută. Cine are cunoştinţe la Pro TV sau sport.ro, probabil că ştie faza. Pe scurt: una pleacă în concediu şi, având pisică, o roagă pe o prietenă să-i ţină pisica pe perioada vacanţei. În timp ce asta era în[…]
- Dosarul transferului by echidistant
STENOGRAMĂ – INTERCEPTARE TELEFONICĂ 15.01.2015 / ora 10:52 F.M. : – Alo! Bă, Gabi, mă auzi? Alo! Dormi, ce dracu’ faci? G.T. : – Alo! Cine e? Ce vrei? F.M. : – Bă, tu nu te uiţi pe ecran când răspunzi? Florin sunt, impresaru’ tău. G.T. : – Ce vrei, bă? De ce mă trezeşti cu[…]
- Atentat terorist dejucat by echidistant
Stimaţi locatari, proprietari sau chiriaşi, lucruri necurate se întâmplă în blocul nostru. Se pare că violenţele care au cuprins Parisul tind să tulbure şi liniştea micuţei, dar inimoasei noastre comunităţi. Seara trecută, doi indivizi au pătruns fraudulos pe teritoriul asociaţiei noastre de proprietari, în scara 2. Doar norocul dumneavoastră şi vigilenţa subsemnatului au făcut ca un[…]
- Crede şi nu cerceta, boule! by echidistant
M-am săturat de Dumnezeu. M-am săturat şi de Allah, Buddha sau Manitou. E 2015 şi proştii continuă să ucidă în numele religiei. Farsa asta ţine de mii de ani şi, deşi tehnologia a avansat incredibil de mult, se găsesc zeci de milioane care cred în ceva fictiv. O invenţie a unor oameni deştepţi. O invenţie[…]
- Anatol Septimiu Haralambie … by echidistant
09:30 – Dorm. Nu sunt ca fraierii ăia care au serviciu sau se duc la facultate. 10:00 – Mă trezeşte un zgomot ciudat. Ah! Erau gemetele mele. Mi-am prins părul între saltea şi marginea patului. Morţii lui de păr! L-aş tunde, da’ frizeria nu e pe traseul meu spre chioşcul de ţigări. 11:30 – Visez că[…]
- Avea picioare lungi şi frum… by echidistant
Avea picioare lungi şi frumoase. Pielea ei albă contrasta perfect cu părul brunet, uşor ondulat, care îi cădea pe umeri. Ochii mari şi albaştri completau perfect chipul ei angelic. Avea gene lungi, clipea des şi zâmbea sfios de fiecare dată când simţea că este privită. Era conştientă că este frumoasă, dar nu se simţea superioară.[…]
Leave a Reply